Când omul îşi minte conştiinţa – devine mincinos – aceasta nu mai
funcţionează, ba se şi destramă, omul se di-sociază, se dezechilibrează: moare
dinspre Dumnezeu şi suflet, deşi lui i se pare că „trăieşte” (Apocalipsă 3,1) Sf. Arsenie de la Prislop
Cugetul e veriga lui Dumnezeu şi de Dumnezeu pusă în noi, de care agaţă
Dumnezeu mila Sa şi ne atrage la Sine. Ne-ar cuprinde Dumnezeu cu totul şi ne-ar
îmbrăca în lumină, însă nu găseşte în noi loc curat de care să ne cuprindă decât această
singură verigă. Nu tânjim noi spre Dumnezeu cum tânjeşte Dumnezeu spre noi. Pe noi
dragostea lui Dumnezeu ne arde. Până când încă mai zăbovim în păcate şi nu ne
desfacem de ele, dragostea lui Dumnezeu spre noi ne este foc arzător, iar apucându-ne
de ispăşirea păcatelor ni se face bucurie şi pace şi lumină dumnezeiască. Sf. Arsenie de la Prislop
Dacă posedă inteligenţă şi o conştiinţă curată, omul este în stare să se lipsească de bani. De regulă, banii apar atunci când conştiinţa eşuează... Cu cât e mai încărcată conştiinţa, cu atât mai mulţi sunt banii. Liviu Rebreanu
Mustrarea constiintei este cea mai sfanta si mai grabnica aparatoare a sufletelor omenesti. Aceasta este un amanet al lui Dumnezeu, dat sufletelor omenesti in dar, care ajuta mult la mantuirea fiilor Bisericii lui Hristos. Sf. Cleopa de la Sihăstria
Numai un Dumnezeu constient poate pretui pe om, si numai un om constient poate pretui pe Dumnezeu. Dumitru Staniloae
Tot ce e mai impur in om, mai incarcat de toate josniciile, constiinta, este in acelasi timp si principiul lui cel mai pur. Constantin Noica