De esti ispitit, arunca-te inaintea lui Dumnezeu cu toata inima ta si te va ajuta, caci e indurator cu slabiciunile oamenilor. Isaia Pustnicul
De nu se ispiteste cineva si nu cunoaste necazul patimilor, nici nu se lupta, nici nu se curateste. Dorotei
Foarte mult folosesc incercarile, celor ce le suporta fara tulburare. Dorotei
Imprejurarile cer de la noi rugaciune, precum valurile, vijeliile si furtunile cer carmaci.
Ispitele si necazurile sunt aduse asupra omului cu folos, ca sa faca sufletul mai incercat si mai intarit.Sf. Simeon Metafrastul
Lucrarea cea mare a omului este de a-si pune greseala sa inaintea lui Dumnezeu si de a astepta ispita pana la rasuflarea cea mai de pe urma.Sf. Antonie cel Mare
Pe plan psihologic ispitele constau din ameninţările sau ademenirile pe care
le fac patimile asupra minţii, ca să le întreţină şi să le crească în fire. Fiecare patimă
se prezintă minţii ca un „gând curat” – „momeala”. Urmează complacerea minţii cu
gândul – „asupreala”, iar de aici „învoiala” sau „războiul”, sfârşind cu „căderea sau
biruinţa păcatului”.
Mintea ajutată de Har refuză momeala, biruie asupreala, bate războiul şi câştigă.
Între Dumnezeu şi eu, câştigă Dumnezeu. Dacă însă nu eşti convins de primejdia
voilor tale în cumpănă cu voia lui Dumnezeu, dacă nu eşti convins că iubirea de sine
scoate afară iubirea de Dumnezeu, atunci asculţi de ispititorul şi i te închini lui.Părintele Arsenie Boca
Unii caută să fugă spre a nu fi ispitiţi – şi cad în ispite şi mai primejdioase.
Nu-i de ajuns să fugi ca să birui – ci răbdarea şi adevărata smerenie ne face mai tari
decât toţi duşmanii noştri. Cel care, fără să smulgă rădăcina răului, se fereşte numai
de prilejurile din afară, sporeşte puţin – dimpotrivă, ispitele se întorc asupră-i încă
mai grabnice şi mai cu putere. Vei birui mai sigur puţin câte puţin, printr-o îndelungată
răbdare, cu ajutorul lui Dumnezeu, decât printr-o asprime prea mare faţă de tine
însuţi. Mergi adesea după sfaturi când eşti ispitit şi nu judeca deloc aspru pe cel ce
se află în ispită, ci mângâie-l aşa precum tu însuţi ai vrea să fii mângâiat.Părintele Arsenie Boca
Unul din sfinţi s-a plâns de mulţimea ispitelor şi i s-a descoperit: „Ridică
ispitele şi îndată nu mai e cine să se mântuiască” (avva Antonie cel Mare).Părintele Arsenie Boca
Vrăjmaşul, ca să-şi ajungă ţinta fărădelegii, îmbie sufletului ispita întâi, cea
prin plăcere, aducându-i momeli plăcute la vedere şi bune la gustare, potrivite cu
fiecare putere frântă a sufletului în parte; iar pe trup îl împinge să le împlinească cu
lucrul şi să le facă tot mereu. Vrea vicleanul, ca pe nişte lipsiţi de bucuria vederii lui
Dumnezeu, pe care ne-a furat-o, să ne mângâie, învăţându-ne să iubim plăcerea
simţurilor, bine ştiind vicleanul că asta stinge iubirea de Dumnezeu şi întunecă mintea
de la vederea Lui.Părintele Arsenie Boca
Zice un Sfânt Părinte: „Ia ispitele şi îndată nu mai e nimeni care să se
mântuiască”. Războiul ispitelor e focul care lămureşte ce suntem fiecare: lemne,
pietre, aramă, paie, câlţi sau „pământ şi cenuşă” (Facere 18, 27), aurul smereniei –
dulama lui Dumnezeu.Părintele Arsenie Boca